Palatul este deschis in fiecare zi, cu exceptia zilei de marti.
Program de vara (02 aprilie – 01 octombrie): 09:00- 18:00
Program de iarna (02 octombrie – 01 aprilie): 09.00 – 16:45
Pret: 72 TL- Palatul Topkapi
42 TL- Haremul
36 TL – Hagia Irene
Adresa: Cankurtaran, 34122 Fatih/ Istanbul

Palatul Topkapi, unul dintre simbolurile orasului, a fost primul obiectiv pe care l-am vizitat in cea de-a doua zi a excursiei noastre. Stiam ca se intinde pe un domeniu imens, asa ca am hotarat sa ne alocam cel putin 3 ore din timpul nostru, ceea ce va sfatuiesc si pe voi. Explorati-l pe indelete, altfel exista posibilitatea sa ratati vreo expozitie sau vreun pavilion si neaparat mergeti la prima ora. Asta este si motivul pentru care v-am furnizat mai sus orele de deschidere. De ce? Pentru ca turistii nu prea ies din camerele de hotel la acea ora si nu veti avea de stat foarte mult la coada. Noi am facut exact asa, iar la iesire, vazand puhoiul de oameni care asteptau sa le vina randul la casa, ne-am felicitat pentru alegerea facuta.

Si daca totusi prindeti coada, sa stiti ca si aici ca si la Hagia Sofia exista diversi bisnitari care iti vor vinde biletele de intrare la acelasi pret, cu avantajul ca nu mai trebuie sa astepti sa-ti vina randul. Mentionez ca Haremul si Hagia Irene nu intra in pretul palatului, insa nu trebuie nici ele ocolite.
Istoria constructiei acestui palat este una foarte complexa si nu are rost sa va plictisesc, mai ales ca o puteti gasi peste tot. Ceea ce insa trebuie sa mentionez este ca el a servit drept resedinta regala pentru 400 de ani, incepand de la Suleyman Magnificul. Complexul palatului este inconjurat de ziduri impunatoare, iar accesul in interiorul sau se poate face prin intermediul mai multor porti. Complexul este format din patru curti.

Accesul in prima curte se face prin intermediul Portii Imperiale. In aceasta curte aveau loc diverse ceremonii si procesiuni, fiind de altfel si singurul loc din palat care era deschis publicului. Aceasta este dominata de biserica Hagia Irene. Constructia dateaza din vremuri foarte vechi si este cea mai mare biserica dupa Hagia Sofia. Ea a fost construita cel mai probabil in sec. al IV-lea. Dupa constructia palatului a fost transformata mai intai in depozit de arme si apoi, in timpul domniei lui Fethi Ahmed Pasa a functionat ca si Muzeu de Arheologie. Cand Muzeul de Arheologie s-a mutat in 1894 in cladirea in care este si azi, a fost transformata in Muzeu Militar. Din pacate, nimic din mozaicurile si frescele din trecut nu se mai pastreaza in zilele noastre.

Intrarea in cea de-a doua curte a Palatului Topkapi se face prin Poarta Salutului, un simbol al maiestuozitatii statului. Aceasta poarta cu doua turnuri de-o parte si de alta a devenit in zilele noastre simbolul Palatului Topkapi. Ea a fost construita in timpul domniei Sultanului Mehmed Cuceritorul, iar cele doua turnulete au fost adaugate de catre Sultanul Suleyman Magnificul. Deasupra intrarii exista o inscriptie din Coran: „La Ilahe Illallah Muhammeden Resulullah” ( Nu exista alta divitate in afara de Allah, iar Mohammed este profetul Sau). Sultanul era singurul care putea intra pe aceasta poarta calare, in schimb, marele vizir si ceilalti functionari trebuiau sa descalece. Practic muzeul incepe de aici.

Cea de-a doua piata/curte poarta denumirea de Piata Divanului sau Piata Justitiei. De aici era condus imperiul si tot aici aveau loc ceremoniile de incoronare, receptiile si funeraliile. In partea dreapta a acestei curti se afla Bucatariile Imperiale, iar in partea stanga Turnul de Justitie, Divanul/Sala Consiliului Imperial si Sala care gazduieste colectia de arme.

Divanul/Sala Consiliului Imperial este locul din care imperiul a fost condus in secolele 15-16. Aici se adunau de patru ori pe saptamana inaltii functionari pentru a asigura bunul mers al statului. Odata cu domnia lui Mehmed Cuceritorul, sultanii au renuntat sa mai participe la sedintele Consiliului Imperial, ei ascultand cele petrecute acolo dintr-o camera separata, dar legata printr-o mica fereastra cu grilaj.Interveneau rareori vocal, ei preferand sa incheie o astfel de sesiune printr-o baiate in grilaj cu sceptrul. Membrii consiliului stiau ca sunt ascultati, astfel ca tratau intalnirile cu mare seriozitate. Legile adoptate de consiliu trebuiau mentiunate intr-un registru special.

Turnul de Justitie simbolizeaza maretia imperiului si este vizibil din toate colturile orasului. El este suficient de inalt cat sa concureze cu minaretele Hagiei Sofia si cu cele ale Moscheei Albastre. A fost construit in timpul domniei lui Mehmed Cuceritorul. Sultanul intra in Turnul Justitiei din Harem. Era tocmai acea camera din care sultanul asculta cele petrecute in Sala de Consiliu. Fiind foarte inalt, el mai servea si ca punct de monitorizare a revoltelor si de cercetare a imprejurimilor palatului.

Bucatariile Imperiale au fost si ele construite tot in timpul domniei lui Mehmed Cuceritorul si au fost extinse in timpul Sultanului Suleyman Magnificul ca urmare a cresterii continue a populatiei de la palat. Astazi aici sunt expuse obiecte si ustensile necesare in bucatarie precum portelanuri chinezesti si japoneze (peste 10.000 de piese de o valoare inestimabila), europene( de provenienta germana, austriaca, franceza sau ruseasca) sau tacamuri de argint. Din pacate, si aici ca de altfel in aproape tot palatul, fotografiatul si filmatul este interzis, insa tot am reusit sa surprind cateva poze pe furis.

Haideti sa va povestesc cate ceva si desre dulciurile turcesti de la palat. Locul in care erau pregatite dulciurile de la palat (Helvahane)se afla undeva in spatele bucatariilor imperiale. Aici lucra o armata de oameni al caror singur scop era acela de a face halva, placinte si siropuri. Erau 6 bucatari si in jur de 100 de ucenici. In timpul iernii se facea serbet cu aroma de trandafiri, mosc si alte fructe care ii erau oferite sultanului si membrilor familiei imperiale. Dintre toate dulciiurile produse aici cele mai cunoscute sunt saray lokmasi( gogosele insiropate) si asure( budinca lui Noe)

Colectia de arme de la Topkapi este una dintre cele mai mari si mai importante de acest tip din lume pentru ca acopera un interval de 1300 de ani. Colectia include atat arme ce le-au apartinut sultanilor Mehmed Cuceritorul, Baiazid, Selim II, Suleyman Magnificul si Ahmed I, cat si arme ce au fost obtinute ca prada de razboi. O astfel de arma este si sabia lui Stefan cel Mare ce este expusa in aceasta incapere. Aceasta este facuta din otel de Toledo, iar pe manerul acesteia este imprimata stema Moldovei. Nu se stie exact cum a ajuns in Istanbul, cert este ca daca va doriti sa o vedeti aici este locul. Am incercat sa fac o poza pe furis, insa din pacate calitatea acesteia nu este una grozava. Exista si cateva armuri, cu toate ca otomanilor nu le placea sa-si acopere corpul asa cum faceau cavalerii europeni. Ei preferau sa-si acopere doar acele parti pe care le considerau vulnerabile.

Prin Poarta Fericirii se intra in cea de-a treia curte, resedinta privata a sultanului. Prezenta acestei porti impozante semnifica suveranitatea imperiului si a sultanului otoman. Ea a fost construita in timpul domniei lui Mehmed Cuceritorul, iar deasupra sa apare inscriptia urmatoare: „Bismillahirrahmanirrahim- In numele lui Allah, cel milostiv, indurator).

Camera de audiente este prima care ne apare in fata, imediat ce trecem ce Poarta Fericirii. Marele vizir venea aici pentru a-i prezenta sultanului legile adoptate de consiliu. Tot aici erau primiti si alti oficiali ai statului, dar si ambasadori straini. Ea a fost construita in sec al XV-lea si de atunci si pana in zilele noastre a trecut prin mai multe procese de restaurare. Nu este voie sa faci poze in interior, insa va pot spune ca in fata intrarii este tronul sultanului cu un baldachin( acesta este decorat cu motive florale si animale si este incrustat cu pietre pretioase) si langa un semineu.

Biblioteca lui Ahmed al III-lea se afla chiar in spatele Camerei de Audiente si chiar in mijlocul celei de-a treia curti. Este considerata a fi o capodopera a Perioadei Lalelei. Sultanul Ahmed al III-lea care era un impatimit al lecturii a dorit sa construiasca o biblioteca care sa-i poarte numele, dand astfel tuturor angajatilor posibilitatea de a avea acces la colectia sa de carti. Lumina patrunde in biblioteca prin cele 32 de ferestre asezate pe doua randuri. Acest aranjament ofera lumina perfecta pentru lectura si previne formarea umiditatii. In aceeasi perioada aici a fost construita si o fantana. Dulapurile sunt incrustate cu perle, fildes si alte materiale pretioase care fac din ele adevarate opere de arta.

Pe langa acestea doua, in cea de-a treia curte se mai afla si o serie de apartamente private si dormitoare ale baietilor de curte care astazi gazduiesc o serie de expozitii despre care voi discuta mai jos. Din pacate nu se pot face poze, nici macar pe furis, vigilenta agentilor de paza fiind maxima.

Sectiunea de vestminte

Exponatele din aceasta sectiune formeaza una dintre cele mai importante colectii ale palatului. Este vorba de vestmeintele purtate de sultani incepand din a doua jumatate a sec. al XV-lea si pana in secolul al XX-lea. Ele s-au pastrat deoarece conform traditiei otomane, imbracamintea care apartinea sultanilor decedati erau impachetate, sigilate si depozitate in trezoreria de arme. Aici se afla atat obiecte de imbracaminte de zi cu zi, cat si de ceremonie. Exista si o interesanta colectie de asa numita imbracaminte talisman facuta dintr-un bumbac fin pe care erau inscriptionate versete din Coran sau rugaciuni care aveau darul de a pazi persoana care o poarta. Nu ratati si cele 77 de vesminte ce i-au apartinut Sultanului Suleyman Magnificul.

Sectiunea relicvelor sacre

In aceasta cea mai aglomerata parte a palatului veti putea gasi o bucata din dintele profetului Mahommed, dinte care i s-a rupt in timpul razboiului Uhut; piatra cu amprenta piciorului lui Mohammed pe care acesta a calcat in timpul Inaltarii si cateva dintre obiectele pe care profetul le folosea la curatenia zilnica. Se mai gasesc Coranuri, sabii si o mantie tot ale profetului. Pe langa acestea se afla si toiagul lui Moise si sabia lui David.

Tezaurul

Sala Tezaurului este un loc fascinant, in special pentru femei, pentru ca aici sunt expuse bijuterii si pietre pretioase pe care fiecare dintre noi si le-ar dori in colectia personala. E drept, sunt doar cateva bijuterii de dama in colectia palatului pentru ca femeile le luau cu ele cand plecau de la palat. Tezaurul palatului include si cateva diamante istorice. Cel mai mare si cel mai celebru, cel care mi-a taiat respiratia, este Kasikci Diamond, are 86 de carate si este taiat in forma de para. Este inconjurat de 49 de briliante. Un alt diamant faimos este Kevkeb-i Durri comandat de catre Sultanul Ahmed I pentru mormantul Profetului Mahommed din Medina.

O sala intreaga este dedicata smaraldelor si obiectelor impodobite cu smaralde. O alta este lina cu lucrari si obiecte aduse de catre Sultanul Yavuz Selim din campaniile intreprinse in Persia. Piesa de rezistenta a acestei expozitii este in opinia mea tronul lui Ahmed I decorat cu sidef si pietre pretioase.

Portretele sultanilor

Colectia de picturi a palatului este una foarte valoroasa ea incluzand portretele a 26 de sultani, de la Sultanul Mehmed Cuceritorul si pana la Sultanul Abdulaziz. Este foarte interesanta si va recomand sa n-o ocoliti.

Cea de-a patra curte, care duce spre zona privata a sultanului, contine si ea cateva constructii interesante, dintre care o parte sunt accesibile publicului. Tot de aici vi se va deschide si o priveliste uluitoare asupra Bosforului, cel mai bun loc pentru cateva poze superbe. In aceasta parte a complexului se poate vizita Camera Circumciziei, Pavilionul Revan, Pavilionul Bagdad, locul in care sultanul lua micul-dejun sau Pavilionul Mecidye.

HAREM

Acesta este locul din palat pe care imi doream sa-l vad in mod special si care m-a fascinat inca de cand urmaream serialele turcesti de la televizor. Este o sectiune separata a Palatului Topkapi care se intinde de la latura stanga a celei de-a doua curti si pana in mijlocul celei de-a treia. Dupa cum deja probabil stiti, in apartamentele din harem locuia sultanul impreuna cu familia sa. Haremul are mai bine de 300 de incaperi, 9 hammam-uri, 2 moschei si 1 spital. De-a lungul timpului, haremul a trecut prin mai multe restaurari si extinderi, in special dupa ce Sultanul Suleyman Magnificul s-a mutat aici impreuna cu Sultana Hurrem si familia lor.

Din pacate, doar o mica parte din el este deschisa astazi publicului, insa vorba aceea mai bine mai putin decat nimic. Intrarea se face prin Poarta Carelor. Aceasta poarta este realizata din fier masiv si are doua canaturi. De aici si pana la principala intrare in harem se trece printr-o curte neacoperita, lunga si ingusta. De-a lungul acestei porti se afla dormitoarele si moscheea eunucilor.

De aici traseul continua cu Gradina Favoritelor si cu Apartamentul Sulltanei-Mama. Decorat in stil rococo, acesta este unul dintre cele mai mari si mai impozante locuri din harem, iar asta arata cat de importanta era mama sultanului in Imperiul Otoman. Acest loc a fost construit in sec. al XVI-lea pentru Sultana Nurbanu, mama Sultanului Murad al III-lea si extins doua secole mai tarziu de catre Sultanul Selim al III-lea. Sultana era vizitata in apartamentul sau in fiecare dimineata de catre sultan pentru a fi binecuvantat si pentru a o informa despre subiectele de stat ce vor fi discutate in ziua respectiva. Dupa masa de seara, Valide Sultan asista la spectacole de dans si muzica oferite de concubine sau se retragea in camera sa pentru a citi. Cateodata ea primea si vizitele favoritelor sultanului.

Din apartamentul Sultanei-Mama se ajunge, printr-un coridor ingust, direct in Hamam-ul Imperial.Este pavat cu marmura de cea mai buna calitate, iar usile dantelate sunt poleite cu aur. Lumina naturala patrunde in baie prin ferestrele din tavan.

Din hammam-ul imperial se patrunde in Sala Tronului. In aceasta sala erau tinute spectacole si alte ceremonii importante din harem. Tronul sultanului este plasat pe un baldachin vizavi de usa de la intrare.

Urmeaza Galeria cu Semineu, iar de aici, ultima incapere ce se poate vizita este Camera Privata a Sultanului Murad al III-lea. Aceasta are peretii decorati cu faiata de Iznik

Concubinele erau fete aduse de cele mai multe ori cu forta in harem din toate colturile lumii cu scopul de a fi transformate in sclave si in obiecte menite sa aduca placere sultanilor. In momentul in care fetele ajungeau la palat erau invatate in primul rand limba turca si eticheta de la curte. Cele mai frumoase si inteligente erau initiate, in functie de aptitudinile lor, in tehnica scrisului/cititului sau a brodatului si invatau sa cante la un instrument sau sa danseze. Cele care reuseau sa intre in gratiile sultanului si le si nasteau un copil trecea la statutul de favorite si avea dreptul la un apartament privat. Mama mostenitorului la tron era sotia oficiala a sultanului. Nu toate fetele pregatite pentru sultan ajungeau sa se si marite cu el. Cele mai multe erau casatorite cu oameni importanti din Imperiul Otoman.