Povestea palatului Rosenborg incepe in secolul al XVII-lea, atunci cand Regele Christian al IV-lea decide sa-si faca in afara orasului o locuinta de vara pe doua niveluri. Aceasta resedinta in stil renascentist olandez va deveni preferata regelui. Astazi, cea mai mare parte a camerelor sunt pastrate exact ca in timpul lui Christian al IV-lea, iar fastul trecutului poate fi experimentat prin intermediul numeroaselor obiecte de mobilier si opere de arta care i-au inconjurat pe regii danezi pana in secolul al XIX-lea. Va propun in cele ce urmeaza o incursiune prin incaperile fastuoase ale acestui palat. Sa incepem:
PARTER
CAMERA DE IARNA A LUI CHRISTIAN AL IV-LEA
Camera de iarna este cea mai bine pastrata camera din castelul original si a fost cea mai importanta dintre cele trei camere private ale regelui. Christian al IV-lea a stat aici, iar exponatele sunt in mare parte din vremea lui. Contine o impresionanta colectie de arta olandeza. Un canal audio conecteaza Camera de Iarna cu Crama, permitand astfel regelui si oaspetilor sai sa auda muzica pusa in crama.
BIROUL LUI CHRISTIAN AL IV-LEA
Pe pereti atarna portrete de familie. In dreapta sus este mama lui Christian al IV-lea, Regina Sophie si deasupra mesei de scris este fiul sau, Ducele Ulrik cu un caine. Portretul cel mare il infatiseaza pe Christian al IV-lea cu coroana, care este expusa in camera Tezaurului.
DORMITORUL LUI CHRISTIAN AL IV-LEA
Christian al IV-lea a murit aici in 1648. Hainele insangerate expuse aici provin din batalia navala intre Danemarca si Suedia din 1644, in care regale si-a pierdut vederea la un ochi. Pe tavan, sotia lui Frederik al III-lea, Sophie Amalie, este pictata ca regina zeilor.
TOALETA LUI CHRISTIAN AL IV-LEA
Aceasta camera, cunoscuta anterior sub numele de „Secretul”, este cea mai joasa dintre cele trei toalete.
CAMERA INTUNECATA
Figurile de ceara ii infatiseaza pe Fredrik al III-lea, Regina Sophie Amalie si pe fiul lor, Printul George.
CAMERA GRADINII
Camera era initial baia lui Christian al IV-lea, care era conectata printr-un pasaj la dormitorul regelui. Baia a fost inchisa in 1706 si transformata in camera pentru Regina Louise, avand legatura cu dormitorul comun. Numele „Camera gradini” a fost folosit pentru prima data pe vremea lui Frederik IV. Se numea așa pentru ca din aceasta camera proprietarul se bucura de privelistea asupra gradinii. Obiectele din Camera Gradinii sunt din timpul lui Frederik al IV-lea si a Reginei Louise, care au fost ultimul cuplu regal care si-a stabilit resedinta la Rosenborg. La cererea lui Christian al VI-lea fereastra sudica a fost inlocuita in 1745 cu o usa care dadea acces direct in gradina privata.
CAMERA DE MARMURA
Aceasta a fost initial dormitorul sotiei morganatice a lui Christian al IV-lea, Kirsten Munk. In 1668, Frederik al III-lea a mobilat camera in stil baroc pentru a celebra Absolutismul, introdus cu opt ani inainte. Majoritatea obiectelor expuse sunt din aceeasi perioada. Christian al V-lea, a carui monograma se afla pe una dintre usi, a folosit camera de marmura in 1671, cand a conferit pentru prima data Ordinul Dannebrog. Printre destinatari s-au numarat Griffenfeld si Cort Adeler.
CAMERA LUI CHRISTIAN AL V-LEA
Aceasta a fost initial camera de zi a sotiei morganatice a lui Christian al IV-lea, Kirsten Munk. In timpul domniei lui Frederik al III-lea, a devenit parte din suita regelui ca antecamera a Camerei de Marmura. Obiectele din aceasta camera sunt legate de Christian V, care este vazut in mai multe portrete. Semineul este de pe vremea lui Christian IV. A fost initial in camera lui Frederik al IV-lea, dar a fost mutat aici dupa o transformare in jurul anului 1700.
CORIDORUL DE PIATRA
In mijlocul lui atarna arborele genealogic al lui Christian al IV-lea. Cea mai mare dintre picturi ilustreaza procesiunea din fata Castelului din Copenhaga in timpul careia Frederik al III-lea a fost salutat ca si rege mostenitor.
SCARILE TURNULUI
Aici sunt prezentate lucrari ce dateaza din 1600: tablouri cu cai in diverse ipostaze, castele regale si imagini florale ce apartin artistei germano-olandeza Maria Sibylla Merian.
Etajul 2
CORIDORUL LUI FREDERIK AL IV-LEA
Acest coridor este situat la primul etaj si face legatura intre camera centrala, “Trandafirul”, si capatul de nord al Palatului. Peretii coridorului sunt acoperiti cu tapiserii din piele aurita de la Palatul Frederiksberg. Coridorul lui Frederik al IV-lea contine, dupa cum ii spune si numele, in principal exponate si picturi care dateaza din timpul lui Frederik al IV-lea, printre care amintiri din Marele Război Nordic, 1709-1720, ultimul mare razboi al Danemarcei cu Suedia. Mai multe articole au legaturi cu regele suedez al vremii, Carol al XII-lea, sau comandantul sau, Magnus Stenbock, care a devenit prizonier de razboi danez in timpul conflictului. De asemenea, tarul rus, Petru cel Mare, un alt mare jucator al Marelui Razboi Nordic, este reprezentat printr-un bust.
CAMERA PRINTESEI
Aceasta camera i-a apartinut Printesei Sophie Hedevig. Este decorata cu desene florale pe panouri din lemn aurit. Scaunele, biroul si masuta de toaleta sunt exemple de mobilier lacuit realizat in jurul anului 1730 in Canton. Cu toate acestea, doua dintre scaune sunt copii facute la Copenhaga in anii 1750. Candelabru este probabil francez si a fost salvat din incendiul de la Palatul Sophie Amalienborg in 1689.
CABINETUL LUI FREDERIK AL IV-LEA
Aceasta camera a fost folosita de sora lui Frederik al IV-lea, Printesa Sophie Hedevig, ca sala de audienta. Nimic din mobilierul sau original nu s-a fost pastrat. Masuta, oglinda si gueridonul sunt facute din lemn de cimisir.
CAMERA LUI CHRISTIAN AL VI-LEA
Camera a fost initial dormitorul surorii lui Frederik IV, Sophie Hedevig. Peretii sunt acum decorati cu tapiserii care infatiseaza scene din viata lui Alexandru cel Mare. Au fost aduse ca mostre de catre tesatorul de tapiserii, Bernt van der Eichen. A fost chemat din Flandra in 1684 pentru de a primi o comanda de tapiserii care sa ilustreze isprăvile de razboi ale lui Christian al V-lea, care au fost atarnate in Sala Cavalerilor. Toate obiectele au legatura cu Christian al V-lea, de aici si numele incaperii.
TRANDAFIRUL
Numele salii dateaza din vremea lui Frederik al IV-lea, cand aceasta anticamera centrala era folosita ca sala de mese pentru doamnele si domnii curții. Camera a fost folosita ulterior de Loteria Regala. Picturile, mobilierul si alte obiecte expuse In Trandafir dateaza din timpul lui Frederik al V-lea, la mijlocul secolului al XVIII-lea. In acea perioada, rococo a fost stilul dominant in arta si mestesugurile europene, ceea ce se reflecta in multe dintre exponate.
SALA OGLINZILOR
Christian al V-lea a decorat aceasta camera in 1686 inspirat fiind de Palatul Versailles. La acea vreme oglinzile din sticla erau foarte scumpe.
CABINETUL LUI FREDERIK AL V-LEA
Aceasta a fost proiectata intre 1782-1784 de catre Johannes Wiedewelt. Peretii sunt decorati cu tapiserii de la fabrica lui Charles le Vigne din Berlin, reprezentand scene de gradina. Tapiseriile au fost realizate in jurul anului 1750. Candelabrul de chihlimbar a fost realizat de Lorenz Spengler dupa un design al lui Marcus Tuscher. Majoritatea exponatelor din aceasta camera dateaza din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si sunt asociate in principal cu Frederik al V-lea si cu reginele sale, Louise si Juliane Marie, si cu copiii lor, Christian al VII-lea si Printul Frederik, mostenitorul prezumtiv.
CAMERA LUI CHRISTIAN AL VII-LEA
Camera, impreuna cu Cabinetul lui Frederik al V-lea si Camera lui Frederik al VI-lea, a fost proiectata intre 1782-1784 pentru Cabinetul Regal de Monede, dupa desenele lui Johannes Wiedewelt. Sala constituie, asadar, un decor potrivit pentru colectiile din vremea lui Christian al VII-lea, adica ultima parte a secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Din cauza bolii mintale a regelui, regatul era guvernat de altii. Din 1784, Printul Mostenitor, Frederik al VI-lea a condus regatul, prin urmare multe dintre elementele din aceasta camera sunt legate de el. Exponatele arata influenta neoclasicismului de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, atat stilul francez (Ludovic al XVI-lea), marcat cu linii drepte si forme geometrice, cat si designul neoclasicist englez.
CAMERA LUI FREDERIK AL VI-LEA
Cele mai multe dintre exponate sunt legate de viata si domnia lui Frederik al VI-lea. Majoritatea dateaza din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Desi acea perioada a fost una de recesiune si criza militara, tara a inflorit cultural, iar prima jumatate a secolului este numita „Epoca de Aur” in arta si literatura daneza. Mobilierul din camera este influentat de asa-numitul stil Empire. Empire este un stil specific neoclasicist, dezvoltat in Franta dupa anii Revolutiei. Sursa de inspiratie a fost Roma imperiala, in timp ce stilul neoclasicist anterior Ludovic al XVI-lea a fost inspirat din Grecia antica si Egipt.
CAMERA LUI CHRISTIAN AL VIII-LEA
Aici se gasesc imagini si obiecte inedite din timpul lui Christian al VIII-lea, ultimii ani ai absolutismului. Mobilierul este influentat de clasicismul burghez tarziu. Arta si literatura daneza au trecut printr-o Epoca de Aur in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Un curent important a fost asa-numitul stil Biedermeier, unde viata de zi cu zi si lucrurile intime au devenit centrale. Un exemplu bun este ceasul cu o figurina din bronz a lui Christian VIII. Regele sta pe un scaun, relaxat – in contrast evident cu portretele regale foarte rigide din vremurile anterioare.
CAMERA LUI FREDERIK AL VII-LEA
Aceasta camera contine in principal exponate care au legatura cu viata si domnia lui Frederik al VII-lea. De exemplu, in vitrina de la geam veti putea vedea stiloul cu care regale a semnat Constitutia democratica din 1849.
CORIDORUL
Pe peretii coridorului sunt agitate portrete de familie. Cele doua busturi sunt ale Printului Mostenitor Frederik (1753-1805).
CAMERA DE BRONZ
Aceasta camera si-a luat numele de la setul de masa din bronz aurit din anii 1820 care este expus aici. A fost folosit ca decor de masa la banchete mari, un obicei care a aparut de la Curtea Imperiala a lui Napoleon I. Setul a fost un cadou de nunta de la Frederik al VI-lea pentru fiica sa Caroline. Msa din bronz aurit dateaza din 1829 si este realizata la Paris. Astfel de decoratiuni erau foarte la moda pe atunci.
Etajul 2
SALA CAVALERILOR
Atractia principala a acestei incaperi sunt cei trei lei din argint ce dateaza din 1670 care pazesc tronurile regelui si reginei. In mijlocul tavanului este amplasata stema nationala. Cele 12 tapiserii de pe pereti ilustreaza victoriile lui Christian al V-lea in razboiul impotriva Suediei, intre 1675-1679.
CABINETUL DIN STICLA
Aceasta incapere este singura de acest fel din lume. In 1709 Frederik IV a vizitat Venetia, iar orasul i-a oferit cu aceasta ocazie o colectie de sticlarie pe care si-a marit-o cu obiecte din acelasi material din Saxonia. In 1714 colectia a fost aranjata asa cum arata astazi inspirandu-se camera de portelan de la Palatul Charlottenburg din Berlin.
CABINETUL DE PORTELAN
In aceasta incapere sunt expuse obiecte din portelan provenind din China si Japonia si de la trei dintre cele mai importante fabrici de portelan din Europa: Meissen(Germania), Sevres(Franta) si Copenhaga (Danemarca). Setul de masa Flora Danica, a fost fabricat de Royal Copenhagen intre 1790-1803.
Subsol
TEZAURUL/ BIJUTERIILE COROANEI
Bijuteriile regale de la Rosenborg sunt compuse din patru seturi de bijuterii batute cu perle, rubine, smaralde si diamante. Ele sunt purtate doar de regina si doar in Danemarca. Sunt folosite de cateva ori pe an, ca de exemplu la banchetul de Anul Nou.
Pe langa aceste seturi sunt expuse si trei coroane: cea a lui Christian al IV-lea facuta in 1596, cea a lui Christian al V-lea (ornata cu safire, granate, rubine si diamante) si cea a Reginei Sophie Magdalene din 1648. Toate sunt folosite si astazi la incoronari impreuna sceptrul, globul si ampula.
Tot aici aveti ocazia sa admirati si sabia lui Christian al III-lea (ce dateaza din 1521 si era folosita la incoronari, ultima oara in 1648), Cornul Oldenburg ( 1400) sau Ordinul Britanic al Jartierei ( care i-a apartinut lui Christian al IV-lea).
ARME
Armele sunt expuse in patru sectiuni: arme ceremonial, arme de turneu, arme militare si arme de vanatoare. Micul joc de razboi aurit a fost facut special pentru tanarul Print Mostenitor Frederik al V-lea. Folosindu-se de figurinele care reprezentau romanii si cartaginezii, el putea exersa strategia militara.
VINUL DE ROSENBORG
Pe rafturile din aceasta mica crama sunt tinute sticlele cu Vinul de Rosenborg. Acest vin alb, care provine din Germania, din regiunea Bacharach de pe malul Rinului, se serveste numai la Banchetele de Anul Nou si la alte cateva ocazii speciale.
FILDES SI CHIHLIMBAR
Obiectele sculptate in fildes sunt expuse in ordine cronologica, intre 1575-1850. Anumite obiecte au fost facute chiar de catre membrii familiei regale, altele sunt cadouri, dar cele mai multe au fost realizate de bijutierii curtii. Obiectele din chihlimbar, denumit si “aurul nordului” erau printer favoritele nobilimii.
