Este situat chiar in inima Copenhagai si este resedinta de iarna a Reginei, a Printului Mostenitor si a Printesei Benedikte, sora reginei. Este vorba de un complex de 4 palate identice construite in stil rococo in anii 1700: Palatul Christian VII (Palatul Moltke) care este folosit ca si casa de oaspeti; Palatul Christian VIII (Palatul Levetzau) care este resedinta Printului Joachim si a Printesei Benedikte; Palatul Frederik VIII (Palatul Brockdorff) locuinta Printului Mostenitor si a familiei sale si Palatul Christian IX( Palatul Schack) care este casa reginei. Daca steagul danez este arborat deasupra palatului reginei, inseamna ca aceasta este acasa.

Singurul deschis vizitatorilor este Palatul Christian VII care gazduieste birourile catorva fosti regi marcanti ai dinastiei, dar si expozitii temporare cum ar fi cea organizata in timpul excursiei noastre:„Cutia de bijuterii a reginei; 50 de ani pe tron ​​povestiti prin intermediul bijuteriilor”,

In curtea octogonala dintre cele patru palate troneaza statuia ecvestra a lui Frederik al V-lea, realizata intre 1768-1771. Tot aici are loc, in fiecare zi, si ceremonia de schimbare a garzii. In jurul orei 11:30, Garda Regala porneste de la Palatul Rosenborg pe strazile capitalei pana Palatul Amalienborg. Daca regina este acasa, schimbarea garzii va fi insotita de acordurile fanfarei militare. Tineti minte, schimbarea garzii are loc zilnic la ora 12:00!

Intre Amalienborg si port veti gasi o gradina pe doua niveluri cu sculpturi de marmura si o fantana proiectata de Arnaldo Pomodoro.

GRATUIT CU COPENHAGEN CARD

Daca detineti un Copenhagen Card in buzunar, tineti minte ca intrarea este gratuita. Un astfel de card va ajuta sa faceti economii serioase, asa ca luati in considerare achizitia unuia, daca nu ati facut-o deja. Puteti sa cumparati cardul de AICI.

Powered by GetYourGuide

CE PUTETI VEDEA IN PALAT

Biroul lui Frederik al IX-lea

Frederik al IX-lea a fost tatal Reginei Margareta a II-a si a domnit din 1947 pana la moartea sa in 1972. Biroul lui Frederik IX evidentiaza trecutul sau ca ofiter in marina. Pianul este, de asemenea, o dovada a pasiunii regelui pentru muzica clasica. Pipele, care sunt in numar surprinzator in camera, au fost adunate de Frederik al IX-lea in ultimii sai ani de viata, cand sanatatea nu-i mai permitea sa fumeze tigari. Mobilierul este mult mai modern decat in celelalte camere ale muzeului. Biroul a fost expus in 1999, la implinirea a 100 de ani de la nasterea lui Frederik al IX-lea.

Biroul lui Christian al IX-lea

De la cel mai recent rege Glücksburg (Frederik IX) trecem la primul (Christian IX), care a domnit intre 1863 si 1906 si a fost intemeietorul Casei de Glücksburg. Numeroasele bibelouri, draperiile si numerosii ciucuri arata ca aceasta camera provine din epoca victoriana. O parte din mobilier a fost adus din biroul lui Christian IX din Palatul Galben, unde familia a locuit pana la urcarea pe tron. Majoritatea mobilierului provine, totusi, din timpul domniei lui Christian IX si a Reginei Louise. Decorul este influentat de faptul ca Christian IX a fost un familist convins, asa cum o demonstreaza numeroasele fotografii de familie, care erau un fenomen nou la acea vreme.

Salonul Reginei Louise

Regina Louise a fost sotia lui Christian al IX-lea. La fel ca biroul lui Christian IX, salonul sau privat este mobilat in stil victorian, insa intr-o varianta feminina. Decorul salonului privat al Reginei Louise a fost schimbat de mai multe ori pana la moartea acesteia in 1898. Mobilierul a fost retapitat, s-au atarnat perdele noi si s-au adaugat fotografii si picturi cu familia sa numeroasa.

Camera Gradinii

Camera Gradinii este cea mai mare de la acest etaj si este frumos decorata cu tapet de matase aurie, un candelabru si o soba de portelan de origine germana. Camera este singura din palat in care s-a pastrat tavanul original rococo din anii 1750, iar consolele și vazele dateza din anii 1780. Camera apare ca pe vremea lui Christian X si a Reginei Alexandrine.

Sala de mese

Sala de mese arata exact ca atunci cand Christian X si Regina Alexandrine au locuit in palat din 1899 pana la moartea lor in 1947 si, respectiv, 1952. Acest lucru este valabil pentru masa, scaune si dulap, precum si pentru corpurile de iluminat si peretii aurii. Farfuriile decorative atarnate pe pereti au fost printre cadourile de nunta ale Reginei Alexandrine si Christian X in 1898, care includeau un set complet unic de la Royal Copenhaga cu motive din orasul Randers si din imprejurimi – in amintirea timpului in care regele era tanar soldat in Randers. Pe pervazurile ferestrei sunt busturi din marmura ale cuplului regal, iar mobilierul camerei este completat de diverse obiecte care au legatura cu familia regala.

Biroul lui Christian al X-lea

Biroul lui Christian X a fost pastrat ca si cum tocmai l-ar fi parasit. Este singurul birou din palat care nu este o recreere, iar camera apare exact ca pe vremea regelui a carui domnie s-a intins din 1899 pana la moartea sa in 1947. Cu obiecte de mobilier intunecate si grele, camera ilustreaza cum arata biroul unui barbat in jurul anului 1900. Nu exista indoiala ca aceasta incapere a apartinut unui ofiter, deoarece mobilierul include un aranjament impresionant de sabii si arme suspendate in jurul unei caschete. Multitudinea de carti aflate aici demonstreaza latura intelectuala a lui Christian X, care este necunoscuta pentru majoritatea oamenilor.

Biroul lui Frederik al VIII-lea

Biroul lui Frederik al VIII-lea a fost realizat spre sfarsitul anilor 1860 in stil renascentist. Camera este un exemplu edificator de design interior masculin asa cum arata la acea vreme. Mobilierul greu impreuna cu tapetul din imitatie de piele aurie de pe pereti si tavanul casetat contribuie la atmosfera de moda veche. Biroul lui Frederik al VIII-lea este o reconstituire aproximativa, deoarece multe dintre obiectele din camera au fost date prietenilor si membrilor familiei dupa moartea regelui in 1912.

Camera Faberge

In Camera Faberge sunt expuse bijuterii rusesti din perioada 1860-1917, cu accent pe legaturile stranse dintre monarhia daneza si cea rusa. Printre marii bijutieri ai timpului sau, rusul Peter Carl Fabergé s-a bucurat de un statut special – nu in ultimul rand datorita faimoaselor oua de Paste pe care compania sa le-a produs pentru Casa Imperiala Rusa. Cele mai spectaculoase obiecte din Camera Fabergé sunt o pereche de racitoare de vin somptuoase si un racitor de sampanie gigantic (kovsh) din argint aurit.

In perioada in care am vizitat eu palatul, era deschisa o expozitie speciala care marca domnia istorica a Reginei Margareta a II-a a Danemarcei, numita „Cutia de bijuterii a reginei; 50 de ani pe tron ​​povestiti prin intermediul bijuteriilor”. Aceasta era organizata la Muzeul Amalienborg de la Palatul lui Christian al VIII-lea.

Peste 200 de piese erau incluse in expozitie, toate avand o conexiune cu un eveniment din timpul domniei Margaretei. Piesele mai putin cunoscute au fost expuse alaturi de unele dintre cele mai celebre bijuterii pe care le poarta frecvent la evenimente importante.

Printre bijuterii era si brosa cu rubine „Potcoava” pe care tatal ei, Frederik al IX-lea, i-a daruit-o cand a fost numita mostenitoare la tron ​in urma unei modificari a Constitutiei in 1953 si pe care a purtat-o ​​cand a fost proclamata Regina Danemarcei dupa moartea acestuia.

Foto: Kongehuset ©

O alta piesa emblematica este si brosa Daisy, care este un cadou din partea Reginei Ingrid cu ocazia aniversarii celor 60 de ani ai Reginei Margareta, in 2000. Regina Ingrid primise brosa la nunta ei din 1935 ca si cadou de la tatal sau, Regele Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei. I-a imprumutat-o Printesei Margareta la nunta ei cu Printul Henrik, in 1967. Regina poarta brosa Daisy la evenimente speciale de familie, cel mai recent la confirmarea Printului Christian in capela Palatului Fredensborg, pe 15 mai 2021.

Foto: Franne Voigt ©

Putea fi admirat si celebrul set Pearl Poire compus din tiara, cercei, colier si brosa pe care le poarta adesea la gale si evenimente de stat si pe care l-a ales pentru primul ei portret oficial ca Regina a Danemarcei, pe 14 ianuarie 1972.

Per Morten Abrahamsen ©

Nu lipseste nici setul primit cadou de la sotul sau, regretatul Print Henrik, cu ocazia celebrarii nuntii de argint, in 1992. Este vorba despre un colier in trei staturi cu perle si rubine cu mici figuri de aur si o pereche de cercei asortati.

Jens Peter Engedal ©

Nu toate piesele din expozitie prezinta perle impunatoare, rubine, diamante, safire sau alte pietre pretioase. Fosta regina are multe bijuterii pe care le poarta datorita culorii lor. Multe dintre ele au fost achizitionate chiar de regina in calatoriile sale – de exemplu, in vacanta ei de vara pe care o petrece in orasul Gråsten din sudul Iutlandei, ea a vazut o pereche de cercei mari de plastic albastri in farmacia locala Matas. Asadar, in expozitie sunt inclusi si cerceii din plastic.

Jens Peter Engedal ©

Expozitia cuprinde si multe dintre bijuteriile pe care Regina le-a primit de la organizatii, institutii si municipalitati in timpul vizitelor prin tara sau cu ocazia zilelor de nastere sau aniversari. Bijuteriile sunt contemporane, au o poveste locala si sunt adesea realizate de artisti locali. Printre acestea se numara si aceasta brosa Fyrkat, care este un cadou dintr-o vizita in orasul Hobro din nordul Iutlandei. Este realizata dupa imaginea cetatii din epoca vikinga Fyrkat si este insotita de un set de cercei care simbolizeaza celelalte fortarete din epoca vikinga daneza.

Jens Peter Engedal ©

Ordinul Elefantului este cea mai prestigioasa decoratie din Danemarca. Originea sa incepe in 1460 atunci cand Christian I a fondat Fratia Maicii Domnului. Ordinul era reprezentat de imaginea Fecioarei Maria inconjurata de razele soarelui si a fost atarnata de un guler de zale in forma de elefanti, Fecioara Maria este o figura proeminenta a catolicismului, asa ca dupa mare reforma elefantul a devenit simbolul dominant.

Margrethe II isi imprumuta vocea in ghidul audio care insoteste expozitia pentru a povesti de ce aceste bijuterii pretioase sunt atat de importante pentru ea si domnia ei. Toate obiectele din expozitie au fost alese cu grija pentru a reprezenta rolul Margaretei.

Expozitia a fost inaugurata pe 14 ianuarie 2022, adica exact in ziua in care s-au implinit 50 de ani de la urcarea pe tron a Margaretei a II-a a Danemarcei. Si a ramas deschisa publicului pana pe 23 octombrie 2022. Dar chiar si asa, acolo sunt organizate frecvent expozitii cu lucruri ce apartin sau au apartinut regalitatii.

Keld Navntoft ©
Keld Navntoft ©

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *